Tensiunea arterială scăzută, denumită medical hipotensiune, se numără printre problemele de sănătate frecvente care afectează o mare parte a populației. Deși se vorbește mai puțin despre ea decât despre hipertensiune, poate afecta semnificativ calitatea vieții. Mulți oameni o subestimează, considerând-o mai puțin periculoasă decât tensiunea ridicată. Realitatea, însă, este diferită.
O tensiune scăzută pe termen lung poate provoca amețeli, oboseală, tulburări de concentrare sau chiar colaps. În cazuri extreme, poate deveni periculoasă pentru viață, deoarece fluxul insuficient de sânge către creier și organe poate duce la complicații grave.
Tensiunea arterială exprimă forța cu care inima pompează sângele în vase. Valoarea este notată cu două numere. Primul indică tensiunea sistolică, care apare atunci când inima se contractă și împinge sângele în artere. Al doilea număr indică tensiunea diastolică, adică valoarea din perioada în care inima se relaxează între bătăi. Tensiunea normală este considerată a fi de aproximativ 120/80 mmHg.
În cazul hipotensiunii, valoarea sistolică scade sub 100 mmHg, iar cea diastolică sub 60 mmHg. Deși tensiunea scăzută nu înseamnă întotdeauna o problemă de sănătate, atunci când apar simptome neplăcute, situația nu trebuie ignorată.
Cauzele tensiunii arteriale scăzute
Hipotensiunea poate apărea din diverse motive. Unele persoane o moștenesc, iar la altele se manifestă din cauza unor complicații medicale sau a stilului de viață. Este important să identificăm cauza, deoarece de aceasta depinde modul de tratament.
Unul dintre principalii factori este genetica. Dacă părinții au tensiune scăzută, este frecvent ca și copiii să o aibă. Acest tip de hipotensiune, de obicei, nu este asociat cu boli grave, însă poate provoca oboseală și amețeli. Persoanele cu tensiune scăzută ereditară trebuie să acorde mai multă atenție stilului de viață și hidratării.
O altă cauză frecventă este aportul insuficient de lichide. Organismul are nevoie de suficientă apă pentru a menține volumul de sânge. Când consumăm puține lichide, tensiunea scade, ceea ce duce la slăbiciune, somnolență și dureri de cap. Problema se agravează în zilele călduroase sau în timpul activității fizice intense, când organismul pierde mai multe lichide prin transpirație.
Deficitul de sare reprezintă un alt factor. Sarea reține apa în organism și ajută la menținerea tensiunii la un nivel optim. În timpul dietelor stricte, în special a celor hiposodate, nivelul de sodiu poate scădea, ceea ce duce la episoade de hipotensiune. De aceea, medicii recomandă deseori un aport echilibrat de sare, mai ales în cazul persoanelor cu tensiune scăzută.
Echilibrul hormonal joacă, de asemenea, un rol esențial. Glanda tiroidă, glandele suprarenale și alte glande endocrine influențează funcționarea inimii și a vaselor de sânge. În cazul unor tulburări hormonale, tensiunea poate scădea. Un exemplu tipic este boala Addison, când glandele suprarenale produc o cantitate insuficientă de hormoni, ceea ce duce la hipotensiune cronică.
Sarcina modifică semnificativ funcționarea sistemului circulator. În primele luni, vasele de sânge se dilată pentru a asigura hrănirea fătului. Acest proces determină adesea scăderea tensiunii arteriale. În majoritatea cazurilor, este o situație temporară, dar femeile însărcinate trebuie să își monitorizeze simptomele și, la nevoie, să consulte medicul.
Alte cauze includ anemia. Nivelul scăzut de hemoglobină înseamnă că sângele transportă mai puțin oxigen, ceea ce poate provoca slăbiciune și leșin. Hipotensiunea apare, de asemenea, în cazul unor afecțiuni cardiace, cum ar fi bradicardiasau insuficiența cardiacă, deoarece inima nu poate pompa suficient sânge.
Simptomele tensiunii arteriale scăzute
Tensiunea scăzută are multiple manifestări și diferă în funcție de cauză și de sensibilitatea individuală a organismului. Cel mai frecvent simptom este amețeala, mai ales atunci când ne ridicăm brusc în picioare. Această stare se numește hipotensiune ortostatică și apare atunci când sângele nu ajunge suficient de repede la creier.
Un alt simptom tipic este oboseala persistentă. Persoanele cu tensiune scăzută se simt adesea lipsite de energie, chiar și după un somn odihnitor. Această problemă se agravează în special pe vreme caldă, când vasele de sânge se dilată, iar tensiunea scade și mai mult.
Sunt frecvente și durerile de cap. Fluxul sanguin insuficient către creier provoacă presiune la tâmple sau o durere surdă în ceafă. Uneori apare și scăderea capacității de concentrare, deoarece creierul nu primește suficient oxigen și nutrienți.
Unii oameni suferă de greață și senzație de leșin. În cazurile extreme, hipotensiunea poate duce la pierderea temporară a cunoștinței, ceea ce este periculos mai ales la volan sau în timpul lucrului la înălțime.
Un alt simptom frecvent îl reprezintă membrele reci. Când tensiunea scade, organismul prioritizează irigarea organelor vitale, reducând fluxul de sânge către mâini și picioare, care devin reci și palide.
Riscurile tensiunii arteriale scăzute pe termen lung
Deși unii medici consideră tensiunea scăzută mai puțin periculoasă decât cea ridicată, hipotensiunea cronică poate provoca complicații grave.
Dacă creierul nu primește suficient oxigen, poate apărea deteriorarea celulelor nervoase. Leșinurile repetate cresc riscul de traumatisme craniene sau fracturi.
Fluxul sanguin insuficient către organe afectează, de asemenea, funcționarea acestora.
Rinichii își pot pierde treptat capacitatea de filtrare a toxinelor, ceea ce agravează starea generală a organismului.
Hipotensiunea prelungită crește și riscul apariției complicațiilor cardiovasculare, mai ales dacă este asociată cu boli endocrine sau afecțiuni cardiace.
Cum să ne ajutăm în caz de tensiune scăzută
În formele ușoare de hipotensiune, schimbarea stilului de viață este adesea suficientă.
- Hidratarea corespunzătoare – se recomandă consumul a cel puțin doi litri de apă zilnic, iar în zilele caniculare chiar mai mult. Apa crește volumul sanguin și, implicit, susține tensiunea arterială.
- Alimentația regulată – sărirea peste mese duce la scăderea glicemiei, ceea ce reduce și tensiunea. Este mai bine să mâncăm porții mai mici, de mai multe ori pe zi, și să includem alimente bogate în proteine și carbohidrați complecși. Se poate crește ușor aportul de sare, dar numai după consultarea medicului, mai ales în cazul problemelor renale sau cardiace.
- Activitatea fizică regulată – stimulează funcționarea inimii, îmbunătățește circulația sângelui și întărește vasele. Sunt recomandate plimbările, înotul sau yoga, care nu suprasolicită organismul, dar mențin circulația activă.
- Tehnica corectă de ridicare – schimbările bruște de poziție pot provoca amețeli. Este indicat să ne așezăm întâi, să așteptăm câteva secunde și abia apoi să ne ridicăm.
- Dușul alternant – schimbarea rapidă între apă caldă și rece întărește pereții vaselor și ajută organismul să regleze tensiunea arterială.
Suplimente alimentare pentru tensiunea scăzută
În tratamentul tensiunii arteriale scăzute, un rol important îl joacă suplimentele alimentare, care susțin circulația sângelui și cresc vitalitatea organismului.
Cel mai cunoscut este ginkgo biloba, care dilată vasele, îmbunătățește fluxul sanguin și sprijină oxigenarea creierului. Astfel, reduce amețelile, oboseala și problemele de concentrare.
Pe lângă ginkgo, sunt recomandate și vitaminele din complexul B, în special B12, care contribuie la formarea celulelor roșii și îmbunătățește oxigenarea țesuturilor. Este important și vitamina C, deoarece întărește pereții vaselor și le menține elasticitatea.
Fierul și acidul folic sunt indicate în caz de anemie, una dintre cauzele frecvente ale hipotensiunii. De asemenea, coenzima Q10 poate fi benefică, deoarece sprijină funcția inimii și oferă energie celulelor.
De ajutor pot fi și adaptogenii naturali, precum ginsengul sau ashwagandha, care cresc rezistența organismului la stres și stabilizează tensiunea. Totuși, administrarea suplimentelor trebuie discutată cu medicul, pentru a evita interacțiunile nedorite și supradozajul.
Concluzie
Tensiunea arterială scăzută poate părea inofensivă la prima vedere, dar poate influența semnificativ viața de zi cu zi.
Amețelile, oboseala, slăbiciunea sau episoadele de pierdere temporară a cunoștinței reduc productivitatea și pot pune în pericol siguranța personală. Este important să recunoaștem simptomele și să identificăm cauza. Hidratarea adecvată, alimentanția echilibrată, somnul suficient și mișcarea regulată pot ameliora simptomele în majoritatea cazurilor.
Dacă apar episoade frecvente de leșin sau tensiunea scade prea mult, este necesar să consultăm medicul.
Monitorizarea tensiunii arteriale ar trebui să facă parte dintr-un stil de viață sănătos, la fel ca verificarea nivelului glicemiei sau al colesterolului. Deși hipotensiunea nu este întotdeauna o problemă gravă, ignorarea ei poate duce la consecințe serioase.
Prevenția și adoptarea unor obiceiuri zilnice sănătoase ajută la menținerea tensiunii arteriale în limite sigure și la evitarea complicațiilor.
Articolul a fost pregătit de echipa noastră.
Autor: Karina Daráková
Corectură și corectură: Karina Uhrinová