Durerile de cap, amețelile și migrena se numără printre cele mai frecvente afecțiuni neurologice. Ele pot apărea la orice persoană, indiferent de vârstă, și afectează semnificativ viața de zi cu zi. Simptomele lor se suprapun adesea și se influențează reciproc, ceea ce îngreunează uneori stabilirea cauzei exacte.
Un diagnostic corect joacă un rol esențial, deoarece de el depinde eficiența tratamentului. Medicul trebuie să stabilească dacă este vorba de o problemă izolată sau de un simptom asociat al altei boli. O soluție rapidă și țintită îi permite pacientului să își amelioreze starea și să își recapete controlul asupra activităților cotidiene.
Ce sunt durerile de cap, migrena și amețeala
- Durerea de cap desemnează orice stare în care resimțiți durere la nivelul capului sau în zona capului și a gâtului. Cauzele pot fi variate – de la tensiunea musculară și modificările vasculare, până la afecțiuni secundare (infecții, tumori, probleme de vedere etc.).
- Migrena reprezintă un tip specific de durere primară de cap. Crizele se repetă și se caracterizează printr-o durere pulsatilă, adesea unilaterală, de intensitate medie sau mare, însoțită de simptome precum greață, sensibilitate la lumină (fotofobie), zgomote (fonofobie) sau mirosuri. De obicei, criza durează între 4 și 72 de ore.
- Amețeala (vertij, dizziness) îi poate da pacientului senzația că totul în jur se învârte, că mediul se mișcă sau că își pierde stabilitatea. Amețeala poate face parte din tabloul migrenei (așa-numita migrenă vestibulară) sau poate apărea în alte afecțiuni ale urechii, sistemului nervos central, tulburări metabolice și altele.
Cauzele migrenei
Migrena apare ca urmare a mai multor factori care influențează împreună funcționarea sistemului nervos.
O predispoziție genetică are un rol important – migrena apare frecvent la persoanele care au rude afectate. Un impact semnificativ îl are și activarea unor structuri din trunchiul cerebral, care controlează durerea și procesează stimulii senzoriali.
În timpul migrenei se dereglează și funcția complexului trigemino-vascular, un sistem de conexiuni nervoase și vasculare care transmite durerea și reglează fluxul sanguin cerebral. De asemenea, intervin neurotransmițătorii și neuropeptidele, în special CGRP, care favorizează inflamația și modifică irigarea vaselor cerebrale.
În cazul migrenei cu aură, se manifestă și fenomenul numit depresie corticală răspândită – unde de activitate crescută și apoi redusă în cortexul cerebral, care explică tulburările vizuale și senzoriale anterioare durerii propriu-zise.
Cauzele amețelilor și vertijului
Amețeala, cunoscută și ca vertij, are multiple cauze.
Poate apărea din cauza unei tulburări a sistemului vestibular periferic, adică a urechii interne sau a nervului vestibular. Exemple tipice sunt nevrita, afecțiunile labirintului sau vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB), când pacientul simte amețeli mai ales la schimbarea poziției capului.
Pe de altă parte, problemele proceselor centrale pot genera aceleași simptome. Trunchiul cerebral și cerebelul procesează informațiile din urechea internă și din vedere, iar atunci când nu funcționează corect, persoana își pierde echilibrul și simte nesiguranță în mișcare.
Vertijul se asociază frecvent și cu migrena. În aceste cazuri vorbim despre migrena vestibulară, unde predomină amețeala și tulburările de echilibru, iar durerea de cap este ușoară sau poate lipsi.
Factorii declanșatori ai durerilor de cap
Migrena și vertijul se declanșează adesea prin factori specifici, diferiți de la o persoană la alta.
Printre cei mai comuni se numără stresul fizic și psihic. Munca solicitantă, tensiunea emoțională sau conflictele epuizează organismul și declanșează simptomele. Somnul joacă și el un rol important. Odihna insuficientă, programul neregulat sau trezirile frecvente cresc sensibilitatea la dureri de cap și amețeli.
Alimentația influențează semnificativ aceste episoade. Săritul peste mese și scăderea nivelului glicemiei sporesc riscul de crize. Anumite alimente și băuturi, precum alcoolul, cafeina, ciocolata, băuturile carbogazoase sau produsele bogate în histamină ori glutamat, sunt factori declanșatori cunoscuți.
La femei, modificările hormonale din timpul menstruației, sarcinii sau menopauzei joacă adesea un rol major. Stimuli puternici precum lumina intensă, zgomotele sau mirosurile puternice acționează nefavorabil. Schimbările de vreme, presiunea atmosferică și umiditatea contribuie și ele la declanșarea simptomelor, perturbând echilibrul natural al organismului.
Tratamentul migrenei și durerilor de cap
Tratamentul urmărește reducerea frecvenței și intensității crizelor, precum și gestionarea durerii sau amețelii atunci când acestea apar.
Tratamentul acut al migrenei
- Medicamente împotriva durerii (analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene) – de preferat încă de la primele semne.
- Medicamente specifice antimigrenoase – triptani, ergotamină, în funcție de necesitate.
- Măsuri suplimentare: liniște, întuneric, odihnă într-o cameră întunecată.
Tratamentul preventiv
- Identificarea și evitarea factorilor declanșatori – jurnal de simptome, dietă, somn regulat, reducerea stresului.
- Medicamente de prevenție – betablocante, antidepresive, antiepileptice, medicamente care acționează asupra CGRP (în terapiile moderne).
- Schimbări ale stilului de viață: somn regulat, alimentație echilibrată, hidratare suficientă, mișcare, tehnici de relaxare.
Tratamentul amețelilor/vertijului
- În cazul migrenei vestibulare: tratament asemănător migrenei + exerciții speciale de echilibru.
- În VPPB: manevre de repoziționare a otoconiilor (Epley, Semont).
- În bolile urechii interne: tratament antiinflamator, reabilitare vestibulară.
- În cauzele centrale (cerebel, trunchi cerebral): intervenții neurologice, investigații imagistice (RMN etc.).
Când trebuie să consultați medicul pentru migrenă sau durere de cap?
Nu este întotdeauna indicat să așteptați ca durerile de cap sau amețelile să treacă de la sine. Dacă apar brusc și sunt foarte intense sau dacă sunt însoțite de simptome neurologice grave – pierderea vederii, vedere dublă, slăbiciune a mușchilor feței sau tulburări de vorbire –, este recomandat să consultați imediat un specialist. Aceste manifestări pot semnala o problemă serioasă ce necesită diagnostic rapid.
Trebuie să mergeți la medic și atunci când crizele de migrenă sau vertij se repetă mai des, durează mai mult și nu mai răspund la tratamentele uzuale. Semnale de alarmă sunt și febra, rigiditatea cefei, dezorientarea sau pierderea cunoștinței. În astfel de situații, cea mai bună soluție este să nu amânați ajutorul medical, pentru a preveni complicațiile și a obține un tratament eficient.
Obiceiuri zilnice care pot ajuta
Pentru a controla mai bine migrena sau amețelile, merită să introduceți câteva măsuri practice în viața de zi cu zi. Este util să țineți un jurnal al simptomelor, unde să notați zilnic factorii declanșatori, mesele, durata somnului, nivelul de stres, intensitatea durerii și prezența amețelilor. În acest fel veți putea identifica tiparele care vă influențează sănătatea și vă veți adapta mai ușor la ele.
Un rol important îl are și rutina zilnică. Încercați să adormiți și să vă treziți la aceeași oră și adaptați mediul astfel încât să favorizeze un somn de calitate – întuneric, liniște și temperatură potrivită.
Contează și alimentația echilibrată, cu mese regulate și evitarea alimentelor care vă declanșează simptomele. Reducerea stresului se poate face prin tehnici de relaxare, sport sau terapie. Acordați atenție și posturii corecte, mai ales dacă lucrați mult la computer sau stați timp îndelungat pe scaun, deoarece o poziție incorectă poate contribui la durerile de cap.
Surse:
- Migraine-Associated Vertigo (o prezentare generală cuprinzătoare a migrenei vestibulare, inclusiv diagnostic și tratament)
- Vestibular Migraine (oferă o prezentare generală clinică a migrenei vestibulare: simptome, diagnostic și tratament)
- Dizziness and Migraine (explorează legătura dintre migrenă și amețeli)
Articolul a fost pregătit de echipa noastră.
Autor: Karina Daráková
Editare și corectură: Natália Michálková