Tetania face parte dintre tulburările care pot speria serios un om. Apare pe neașteptate – mâinile sau picioarele deodată amorțesc, mușchii se strâng în crampe dureroase, degetele furnică și corpul parcă refuză să asculte. Mulți descriu că la primul atac au avut senzația că fac infarct sau că se sufocă. La aceasta se adaugă palpitații, amețeli, senzații de leșin sau un val brusc de anxietate. Este, așadar, de înțeles că tetania provoacă o teamă uriașă și nesiguranță.
Drumul către diagnostic nu este, însă, simplu. Oamenii trec adesea printr-o serie de investigații – de la EKG la teste neurologice și până la CT – și totul pare în regulă. Abia când medicii caută mai în profunzime, obișnuiesc să rostească verdictul: tetanie. Acesta este momentul în care apare ușurarea că nu este vorba de infarct sau de o altă boală mortală, dar și confuzia – ce este, de fapt, tetania și se poate trăi cu ea fără frică?
Deși uneori este etichetată drept „incurabilă”, realitatea este alta. Tetania este, înainte de toate, un semnal al corpului că și-a pierdut echilibrul – între sistemul nervos, respirație și nivelul mineralelor. Dacă o privim astfel, ea devine mai degrabă un ghid decât o sperietoare. Vestea bună este că, printr-o abordare potrivită, simptomele ei pot fi atenuate considerabil și chiar stabilizate pe termen lung.
Tetania și stresul – un cerc vicios
Un declanșator major al tetaniei este stresul. Sistemul nervos este ca o rețea electrică – atunci când este suprasolicitat, sar scântei. La fel și în tetanie: tensiunea și stresul provoacă respirație accelerată, ceea ce duce la scăderea dioxidului de carbon din sânge și, prin aceasta, la un dezechilibru al mineralelor. Rezultatul sunt crampele tipice, furnicăturile și neliniștea, care apar adesea în cele mai nepotrivite momente.
Stresul de lungă durată slăbește, de altfel, întregul corp. Epuizează rezervele de magneziu și calciu, care sunt esențiale pentru buna funcționare a nervilor și mușchilor. Fără suficient din acești nutrienți, sistemul nervos este suprasolicitat și reacționează printr-un „semnal de alarmă”. De aceea este important să ne gândim nu doar la echilibrul psihic, ci și la completarea nutrienților – de exemplu, vitamina D3, care ajută organismul să absoarbă corect calciul, sau vitamina K2, care asigură că acesta se depozitează acolo unde trebuie.
Foarte importante sunt și acizii grași Omega-3, care ajută creierul să facă față stresului, îmbunătățesc starea de spirit și reduc tensiunea interioară. În cazul unei psihici suprasolicitate și al stresului de lungă durată, un sprijin excelent îl pot oferi și adaptogenii – de exemplu, ashwagandha, care reduce anxietatea, sau maca, care susține vitalitatea și stabilitatea organismului.
De aceea, în gestionarea tetaniei este esențial să acordăm atenție armoniei sufletești – să încetinim, să respirăm conștient, să includem tehnici de relaxare, yoga sau meditație. Astfel, corpul primește semnalul că poate să își regăsească din nou echilibrul.
De ce își pierde corpul echilibrul?
Una dintre cele mai frecvente cauze ale tetaniei este deficitul de magneziu. Acest mineral este esențial atât pentru nervi, cât și pentru mușchi – atunci când lipsește, sistemul începe să „dea erori” și apar crampele sau furnicăturile tipice. Magneziul colaborează îndeaproape și cu calciul. Pentru ca acesta să funcționeze corect, are nevoie de sprijinul vitaminelor, în special vitamina D3, care îi îmbunătățește absorbția, și vitamina K2, care asigură că se depozitează acolo unde trebuie – adică în oase, nu în vasele de sânge.
Un rol important îl au și acizii grași Omega-3, care protejează sistemul nervos, reduc inflamațiile și sprijină echilibrul la nivelul creierului. Dacă sistemul nervos este suprasolicitat pe termen lung, pot ajuta și adaptogenii – precum maca, care întărește vitalitatea, sau ashwagandha, care induce calm și rezistență la stres.
Un alt factor este chiar stilul de viață – stresul cronic, lipsa somnului, consumul excesiv de cafeină și zahăr sau lipsa mișcării. Toate acestea slăbesc sistemul nervos și cresc predispoziția la manifestările tetanice.
Simptome care nu trebuie ignorate
Tetania se poate manifesta în moduri foarte diferite – la unii doar prin mici spasme ale pleoapelor sau degetelor, la alții prin crize care par dramatice și provoacă teamă de infarct sau sufocare. Acesta este și motivul pentru care multe persoane nu reușesc să o numească mult timp și trec printr-o serie de investigații până când află cauza reală.
Cele mai frecvente simptome sunt:
- Furnicături la degete, mâini și buze. Această senzație este cauzată de dezechilibrul mineralelor și de schimbarea circulației sanguine. Poate fi ușoară și ocazională, dar în cazuri acute ajunge până la senzația de „membre amorțite”.
- Palpitații și presiune în piept. Aceste simptome se numără printre cele mai înfricoșătoare, deoarece amintesc de infarct. În realitate, însă, este vorba de o reacție a sistemului nervos și de hiperventilație.
- Amețeli și senzație de lipsă de aer. Respirația rapidă și superficială duce la scăderea nivelului de dioxid de carbon din sânge, ceea ce provoacă amețeli și impresia de „sufocare”. Această stare este neplăcută, dar nu pune viața în pericol.
- Anxietate până la atacuri de panică. Tetania este strâns legată de psihic. Crizele bruște de anxietate, însoțite de tremur, transpirație sau senzația de pierdere a controlului, sunt manifestări frecvente ale acesteia.
Aceste stări pot provoca frică intensă, dar este important de știut că tetania nu este o boală mortală. Nu provoacă leziuni la nivelul inimii sau creierului, chiar dacă simptomele pot părea dramatice. Esențial este să învățăm să recunoaștem ce se întâmplă, să oprim hiperventilația – adică să încetinim și să adâncim respirația – și să completăm regulat mineralele esențiale, în special magneziul și calciul.
Intensitatea simptomelor poate varia – uneori apar doar ca scurte „fulgerări”, alteori ca o criză puternică. Însă trăsătura lor comună este faptul că semnalează suprasolicitarea sistemului nervos. Iar recunoașterea timpurie și sprijinul acordat organismului (odihnă, respirație, suplimente) sunt decisive pentru ca tetania să rămână doar un semnal de avertizare neplăcut sau să se transforme într-o problemă care limitează viața de zi cu zi.
Când să consulți un medic?
Deși tetania în sine nu pune viața în pericol, un consult medical este întotdeauna important. Dacă apar crampe care nu cedează, amețeli însoțite de pierderea cunoștinței sau dacă simptomele seamănă prea mult cu un infarct (presiune puternică în piept, durere care iradiază în braț), este necesar să cauți imediat ajutor de specialitate.
Trebuie să mergi la medic și atunci când ai episoade repetate de furnicături, anxietate sau palpitații. Investigațiile vor ajuta la excluderea altor afecțiuni grave și la stabilirea unui plan potrivit pentru a gestiona tetania.
Se poate vindeca tetania?
Medicii spun că tetania este cronică și incurabilă – însă, în practică, acest lucru înseamnă că este necesar să menții echilibrul pe termen lung. Un stil de viață sănătos, gestionarea stresului și suplimentarea regulată cu minerale pot reduce semnificativ simptomele.
Obiectivul nu este să suprimăm simptomele, ci să sprijinim organismul astfel încât să se stabilizeze din interior. Cu cât înțelegem mai bine semnalele pe care ni le trimite sistemul nervos, cu atât mai ușor reușim să ținem tetania sub control.
Tetania ca învățătoare
Poate că te enervează, dar tetania este și un avertisment. Ne învață să încetinim, să avem grijă de limitele noastre și să readucem echilibrul în viață. Arată că sistemul nervos nu este o mașină care rezistă la orice – are nevoie de odihnă, de nutriție și de armonie.
Investiția în vitamine, minerale și liniștea sufletească devine astfel nu doar un tratament, ci și o prevenție. Și aceasta este calea care duce la transformarea tetaniei dintr-un sperietoare într-o călăuză pe drumul către o viață mai conștientă.
Articolul a fost pregătit de echipa noastră.
Autor: Nina Peniaková
Corectură și corectură: Karina Uhrinová