Electroliții reprezintă un grup de minerale care poartă sarcină electrică și asigură numeroase funcții indispensabile în organismul uman. Ei controlează hidratarea, transmit impulsuri nervoase, reglează contracția musculară, mențin echilibrul acido-bazic și participă la procesele metabolice. Printre cei mai importanți electroliți se numără sodiul, potasiul, calciul, magneziul, clorul, fosfații și bicarbonații.
Fără o cantitate adecvată de electroliți, organismul nu poate funcționa eficient. Excesul sau deficitul lor duce la diverse tulburări – de la oboseală ușoară până la situații care pot pune viața în pericol, precum insuficiența cardiacă, crampele musculare sau deshidratările severe.
În articolul de mai jos veți găsi o perspectivă de specialitate asupra funcției electroliților, mecanismelor de reglare, rolului lor în sport, rehidratare și prevenirea bolilor, precum și recomandări practice pentru completarea lor.
Ce sunt electroliții și de ce sunt esențiali
Electroliții sunt substanțe minerale care se dizolvă în apă în organism și formează particule încărcate pozitiv (cationi) sau negativ (anioni). Această sarcină electrică permite transmiterea semnalelor între celule și controlul cantității de apă din interiorul și din afara celulelor.
Fără electroliți, celulele nervoase și musculare nu ar putea comunica corect, ceea ce ar duce la disfuncții ale întregului organism.
Cei mai importanți electroliți și rolurile lor:
- Sodiu (Na⁺) – reglează volumul lichidelor corporale, contribuie la menținerea tensiunii arteriale și are un rol esențial în transmiterea impulsurilor nervoase.
- Potasiu (K⁺) – susține activitatea mușchilor și a inimii, menține echilibrul lichidelor intracelulare.
- Calciu (Ca²⁺) – asigură rezistența oaselor și a dinților, coordonează contracția musculară și coagularea sângelui.
- Magneziu (Mg²⁺) – acționează ca cofactor în sute de reacții enzimatice, reduce tensiunea musculară și susține sistemul nervos.
- Clor (Cl⁻) – contribuie la formarea acidului gastric și reglează echilibrul osmotic.
- Fosfați și bicarbonați – mențin echilibrul acido-bazic și participă la metabolismul energetic.
Mecanismul de reglare a electroliților în organism
Organismul uman își menține echilibrul electroliților printr-un sistem interconectat de organe și mecanisme de reglare. Cea mai importantă funcție o au rinichii, care filtrează continuu sângele și ajustează cantitatea de sodiu, potasiu, calciu și alți minerali în funcție de nevoile curente ale organismului. Dacă organismul trebuie să rețină electroliții, rinichii reduc excreția lor prin urină. Dimpotrivă, dacă nivelurile mineralelor depășesc limita optimă, rinichii le elimină în cantitate mai mare, prevenind perturbarea mediului intern.
La reglarea electroliților contribuie semnificativ și hormonii. Aldosteronul favorizează reținerea sodiului și apei, ajutând la stabilizarea tensiunii arteriale și a volumului de lichide. Hormonul antidiuretic (ADH) controlează cantitatea de apă pe care rinichii o readuc în organism și, astfel, influențează concentrația electroliților în sânge. Parathormonul menține echilibrul calciului și al fosfaților, asigurând funcționarea corectă a sistemului nervos și muscular.
Un alt factor important este sistemul respirator, care ajută la stabilizarea echilibrului acido-bazic prin reglarea dioxidului de carbon din sânge. Un rol semnificativ îl au și glandele sudoripare, deoarece în timpul transpirației intense organismul pierde sodiu, clor și cantități mai mici de potasiu.
Dacă organismul nu reușește să compenseze corect aceste mecanisme, apar tulburări ale echilibrului electroliților, care pot duce la crampe musculare, oboseală, amețeli sau probleme de sănătate mai grave.
Consecințele dezechilibrului electroliților
Deficitul sau excesul fiecărui electrolit provoacă probleme specifice:
- Hiponatremie (nivel scăzut de sodiu) – cauzează oboseală, dureri de cap, dezorientare, în cazuri grave convulsii.
- Hipernatremie (nivel ridicat de sodiu) – duce la deshidratare, slăbiciune musculară și tensiune arterială crescută.
- Hipokaliemie (nivel scăzut de potasiu) – provoacă crampe musculare, ritm cardiac neregulat și slăbiciune.
- Hiperkaliemie (nivel ridicat de potasiu) – crește riscul de aritmii și poate pune viața în pericol.
- Hipocalcemie (nivel scăzut de calciu) – determină furnicături la nivelul membrelor, crampe musculare și osteoporoză.
- Hipomagneziemie (nivel scăzut de magneziu) – aduce nervozitate, probleme cu somnul și sensibilitate crescută la stres.
Potrivit unui studiu publicat în Journal of Clinical Medicine (2023), până la 20 % dintre pacienții spitalizați suferă de tulburări ale electroliților, cel mai frecvent hiponatremie și hipokaliemie. Acest lucru confirmă că monitorizarea regulată a echilibrului mineral are o importanță esențială pentru prevenirea complicațiilor.
Electroliții și performanța sportivă
Efortul fizic sporește pierderile de lichide și de electroliți. În timpul exercițiilor intense apare transpirație excesivă, prin care organismul pierde în special sodiu, clor, potasiu și magneziu. Dacă sportivul nu completează aceste substanțe, riscă crampe musculare, oboseală și o recuperare deficitară.
Recomandări practice pentru sportivi:
- Eforturi până la 60 de minute – este suficientă apa simplă.
- Eforturi de 60–120 de minute – se recomandă băutură izotonică cu sodiu și potasiu.
- Eforturi peste 120 de minute – sunt adecvate băuturi cu electroliți și glucoză pentru susținerea metabolismului energetic.
Surse alimentare de electroliți
Majoritatea oamenilor pot completa electroliții necesari printr-o alimentație echilibrată. Sursele bogate ale fiecărui mineral includ:
- Sodiu și clor – se găsesc în special în sarea de masă și în alimentele fermentate.
- Potasiu – cantități semnificative în banane, cartofi, spanac, avocado și fasole.
- Magneziu – surse: nuci, semințe, produse integrale și cacao.
- Calciu – se găsește în produsele lactate, broccoli, mac și sardine.
- Fosfați – îi furnizează carnea, peștele, produsele lactate și leguminoasele.
Consumul regulat al acestor alimente acoperă, de obicei, necesarul de electroliți pentru majoritatea populației. Suplimentele speciale se recomandă doar în caz de efort fizic crescut, boli sau pierderi mari de lichide.
Când să apelați la suplimente de electroliți
Suplimentele de electroliți sunt importante în cazul efortului sportiv de durată sau al șederii într-un mediu cald, când organismul pierde multe lichide și minerale.
Sunt necesare și în cazul diareei sau vărsăturilor frecvente, al bolilor renale cronice și al stărilor cu deshidratare accentuată, de exemplu în timpul bolilor febrile. La alegerea suplimentelor, urmăriți în special conținutul de sodiu, potasiu, magneziu și glucoză.
Evitați produsele cu conținut ridicat de zahăr adăugat sau îndulcitori artificiali.
Recomandări pentru un echilibru sănătos al electroliților
Pentru menținerea unui echilibru corect al electroliților, este important să beți o cantitate adecvată de apă și să adaptați aportul de lichide la nivelul de activitate fizică și la temperatura mediului.
Includeți în alimentație alimente bogate în electroliți, în special fructe proaspete, legume, nuci și produse lactate. Observați semnele dezechilibrului, cum ar fi crampele musculare, oboseala, palpitațiile sau amețelile, deoarece pot indica deficitul unor minerale.
Completați electroliții în mod țintit – mai ales în timpul efortului fizic, în zilele caniculare sau în bolile însoțite de pierderi de lichide. Dacă suferiți de o boală cronică sau luați medicamente care afectează funcția renală, este recomandat să verificați regulat nivelurile electroliților pentru a preveni complicațiile.
Surse:
- Electrolytes (ce sunt electroliții, cum funcționează, ce rol joacă în organism)
- What Causes Electrolyte Imbalance and How to Treat It (o prezentare generală cuprinzătoare a cauzelor dezechilibrului electrolitic, care sunt simptomele și cum se tratează)
- Electrolytes (o prezentare generală cuprinzătoare a principalilor electroliți și a funcțiilor acestora)
Articolul a fost pregătit de echipa noastră.
Autor: Karina Daráková
Editare și corectură: Karina Uhrinová